Scrisoare necunoscutului de langa mine

Nu te cunosc, nu ma cunosti! Nu ne-am vazut niciodata ochi in ochi, nu ne-am stiut niciodata ceea ce ne framanta, necunoscutul meu prieten. Esti printre straini, dar nu esti singur. Asculta acici : nu ai voie sa cedezi in lupta cu boala, nu ai voie sa disperi, nu ai voie sa fii trist. E viata destul de…ca s-o mai “innegrim” si noi. Te rog ceva…ca sa vad ca esti ok, ca sa vezi ca se poate…iar cand totul se poate, ce se mai poate, scrie…scrie pe zile, scrie pe ore, scrie pe minute si secunde. Scrie. Iar cand termini de scris, ia-o de la capat. Scrie! Am s-o rog pe doamna doctor sa-ti posteze ceea ce scrii daca nu ai laptop.
Scrie, iar eu voi publica. Te rog sa fii puternic, te rog sa te faci bine, te rog sa traiesti.
Asta trebuie sa faci, sa traiesti…sa te bucuri, sa speri. Da, speranta este un lucru propriu oamenilor, ceea ce ne diferentiaza in regnul animal de restul bestiarului. Scrie, traieste, exista! Poate te mira, poate te va supara sau agita aceasta scrisoare! Nu-i nimic, daca nu vrei nu o lua in considerare. Nu a existat niciodata. Dar, asculta! Ai pentru ce sa te faci bine, ai pentru ce lupta, ai pentru ce INVINGE! Crede-ma!

Cu sinceritate,

Cristi Isop

Anunțuri

Posted on 25 Ianuarie 2012, in CevaDespreNoi. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: