Mirel Palada- „Pentru o viață un pic mai normală, într-o lume un pic mai normală. „

Mirel Palada

De cand, de ce si pentru ce „Mirel Palada”?
De cînd? Din 8 aprilie 1973.

De ce? Întru gloria Marelui Biolog care ne zidește din împletirea misterioasă dintre întîmplare și determinare. Întîmplarea părinților mei, determinarea lor de a se plimba pe dealuri, pe Călinet.

Pentru ce? Pentru atingerea celor două succese ale materiei vii: de supraviețuire și de reproducere.

Pentru copilele mele și pentru Flo și pentru părinți.

Pentru o viață un pic mai normală, într-o lume un pic mai normală.

Și pentru rugby, aikido, Brel, Bach, un pic de vin roșu, pentru Turambar adormitul și restul multe treburi și multe încercări de timp liber.

De ce rugby? De ce aikido?
De ce rugby? Pentru că tîrziu. Pentru că știam cîtă dreptate au vorbele lui Mark Twain: peste douăzeci de ani n-o să-ți pară rău de ce ai făcut, ci de ceea ce n-ai făcut. Pentru că în tinerețe nu am făcut nici un sport organizat, în afară de miuța din curtea școlii.

Nevoia de rugby a venit odată cu timpul și cu creșterea masei corporale :). Am descoperit acest sport nobil, dar mermelizator în mod treptat. La treizeci și ceva de ani am început să mă uit la meciuri. Le priveam și simțeam instinctiv în corp încordarea jocului, de parcă aș fi fost acolo.

Pe urmă în 2007 m-am dus la un meci din Cupa Mondială, să văd Noua Zeelandă, prilej cu care am pus prima dată mîna pe minge, am alergat 20 de metri, am intrat într-un melee, și în momentul acela, pe o pajiste anonimă din Edinborough, mi-am jurat două lucruri: că mă apuc de rugby și că mă las de fumat. Le-am făcut pe amîndouă între timp 🙂

De ce aikido? Tot din cauza rugby-ului.

La un antrenament, unul din colegii noștri năbădăioși, Nelu Vin, ditamai moldoveanul, a ținut el neapărat să-mi arate că un pilier e mai bun la trosneală decît o aripă 🙂

Iar în momentul în care Neluțu a vrut să mă pocnească am avut o foarte rapidă calificare la locul de muncă, o hierofanie, cum ar spune Pițurcă la beție, și i-am aplicat instinctiv o metodă de care habar n-aveam, nu făcusem arte marțiale în viața mea, și despre care am descoperit pe urmă că se numește tomoe nage.

S-a dus Neluțu al meu în cap ca la manual, eu am scăpat nepunctat la falcă și atunci, la fel ca și pe pajiștea din Edinburg, am descoperit scurt două lucruri: că trebuie să învăț să mă apăr și mai ales că mi-a plăcut :).

Știam de aikido de ceva timp, îi admiram filosofia, am căutat un dojo pe internet, a fost să fie unul fain, și restul e multă multă transpirație pe tatami. Domo arigato gozaimashita, Nicu Sensei! 🙂

De ce sociolog si nu altceva?
Aici e povestea și mai veche. Pe scurt: din cauza lui Asimov și a Fundației și a psihoistoriei sale.

Eu, copil de la țară fiind, nu am făcut engleza în clasele 5-8. Așa era pe vremea comuniștilor: ăia de la oraș poate-poate făceau engleză, în schimb celor de la țară nu li se permitea accesul la această limbă capitalistă și decadentă și subversivă și care bagă țăranii la idei, să poată să asculte posturi de radio străine.

Și cînd am ajuns la liceu, la Cîmpina, am reușit să evit continuarea studiilor de rusă și să mă înscriu la orele de engleză. Doar că ai mei colegi aveau un avans față de mine. Handicapul l-am recuperat prin meditații și prin citit.

Iar prima carte pe care am citit-o în engleză, pentru că îmi plăcea science fictionul foarte mult – și acum de altminteri îmi place – a fost Foundation a lui Asimov, de care aflasem, o căutam și nu exista în limba română. Iar cînd am citit-o am fost marcat de ideile lui care pe urmă am descoperit că se învîrt în jurul conceptelor de sistem social, de funcționalism, de sisteme complexe, de inginerie socială și de predicție.

Și mai e ceva: e vorba de matematică. Pe tot parcursul școlii am fost bun la matematică, inclusiv pînă la nivel de olimpiade naționale. Iar felul în care sociologia, mai ales abordările sale cantitative, împletesc nevoia de cuantificare deci, implicit, de matematică cu nevoia de înțelegere și de analiză socială, combinația dintre cuvînt și cifră, dintre text și scriitură și grafic, de fapt m-a făcut încet încet să iau calea sociologiei.

Am fost un student întîrziat la sociologie, am intrat la această facultate de-abia pe la 22 de ani. Inițial am făcut matematică. Dar nu-mi pare rău. Într-un fel a fost mai bine. Am fost mai copt.

Crin Antonescu sau Victor Ponta la Cotroceni? Sau altcineva?
Crin Antonescu. Singura șansă a adversarilor noștri politici – pentru că deja din poziția mea pot vorbi și de adversari politici – este de a încuraja ruptura între PSD și PNL și de a vîntura ideea că Victor Ponta și-ar dori poziția de Președinte. Ceea ce nu e adevărat. Premierul rămîne fidel promisiunii făcute la începutul alianței USL și înțelegerilor din alianță. Crin Antonescu este un candidat foarte bun pentru Președinție și va fi viitorul Președinte al României.

Sunt romanii o natie structural manipulabila?
Comme on. Toate națiunile sînt structural manipulabile. Cum la fel de bine pe parcursul timpului toate națiunile și-au dezvoltat anticorpi împotriva manipulării. Cum la fel de bine, odată acești anticorpi dezvoltați, manipulangii 🙂 au dezvoltat tehnici noi de manipulare, expunînd vulnerabilități emoționale și comunicaționale noi ale oamenilor. E un joc fără sfîrșit, o continuă cursă a înarmării simbolice, o alergătură între pradă și prădător.

Față de alte nații care practică sportul ăsta de mult mai mult timp evident că nu sîntem la fel de vaccinați. În schimb față de românii care eram acum 10 ani sau acum 20 de ani este cert, e strigător la cer de evident că sîntem un pic mai normali la cap și mai vaccinați. Nu total. Nu cît ne-am dori noi. Dar un pic mai mult 🙂

Cui, cand si de ce i-a venit ideea sa devii purtator de cuvant la Guvern?
Premierului Victor Ponta, în momentul în care fostul purtător de cuvînt Andrei Zaharescu a început să dea semne că dorește să se retragă din acest post.

Ce destinatie vrei sa alegi pentru consulat, dupa ce vei termina cu Guvernul?
Noua Zeelandă, evident! Dacă Andrei s-a dus în Africa de Sud, unde aș putea să mă duc decît în Noua Zeelandă! Se joacă un rugby mult mai bun iar natura e mult mai faină! Doar acolo s-a filmat The Lord Of The Rings, nu? Doar acolo au casă the mighty All Blacks, nu?

Dacă nu se poate și nu se poate, măcar în Australia atunci. Cangurii joacă un rugby aproape la fel de bun, deși în ultimul timp mănîncă bătaie în mod constant de la All Blacks. E drept că sînt mulți șerpi, păianjeni și alte orătănii care vor să te omoare. Dar măcar se joacă un rugby decent, iar cînd voi sînteți prinși în intensități și patimi politice, eu la ora aia dorm 🙂

In caz ca nu, te-ai gandit ce vei face?
Lăsînd gluma la o parte: vreau să-mi consolidez cariera profesională și să pun pe picioare un institut de cercetare și mai prestigios și mai cunoscut decît cele la a căror construcție am participat pînă acum: Insomar, CCSB, Sociopol.

Și mai vreau să îmbătrînesc frumos, înțelept, să învăț pe alții sociologie, aikido, zen și fericire, că rugby oricum nu prea știu. Să fiu sănătos, să am copii fericiți, o familie fericită și să fie bine și pace, bre 🙂

Ce crezi ca se va spune intr-o lucrare de doctorat despre civilizatia secolului XXI, peste, sa zicem, 500 de ani?
A fost o perioadă de trecere de la marele vehemențe violente ale epocii pre-moderne la lepădarea de combustibilii fosili la găsirea unui echilibru populațional, de folosire a resurselor și de conviețuire cu Mama Gheea 🙂 O să avem succes, stai liniștit. Just wait. Ai și tu răbdare 500 de ani și vei vedea că am avut dreptate 🙂

Ce l-ar intreba Mirel Palada, omul, pe sociologul si purtatorul de cuvant Mirel Palada?
Cît poți să duci? Cînd îți mai vezi copii și nevasta? Cînd se inventează ziua de 28 de ore? Cînd va fi pace în lume? Cînd se termină criza asta? (La asta știu răspunsul, dar spre completitudine) Cînd îți iei și tu centura neagră, să te faci și tu om serios, shodan cu fustiță de-aia în care te împiedici cînd mergi, nu ca stălucitorii de la karate care nu poartă hakama? 🙂

Ce vrei sa ma intrebi pe mine?
Cînd bem o bere? Cînd ne cunoaștem și în real life?
Cu primul prilej cand ajung in Bucuresti.

Mersi de interviu. A fost o plăcere! Domo arigato gozaimashita! 🙂 :bow:

Anunțuri

Posted on 19 Octombrie 2013, in Interviuri. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: