In nemernicia republicii

In nemernicia republicii, adusa de tancurile sovietice si de viermii din tara, l-am pierdut odata. Cei nascuti dupa anii 50 nu stim, banuim doar, importanta acestui OM in traversarea istoriei. Acu’, jigodia asta ce ne suge viata, sufletele si destinele, ni-l mai rapeste odata. Prea tarziu, mult prea tarziu lacrimi de crocodil fariseu, de taratoare la umbra politicii a la orientale, unii si altii se apuca sa posteze, sa „lacrameze”. Marile dureri sunt mute. Ne raman rugaciunile si o intrebare : ce-ar fi fost, daca?!? Daca nu eram lasi, daca nu eram marunti la suflet, meschini in fata lui, cel ce s-a pus impotriva valurilor sa ramana TARA intreaga si intregita. Ar fi trebuit, daca tot sunt strabatuti de fiorii virtutii si dreptatii, daca tot si-au descoperit constiintele si inimile, sa organizeze un referendum, Maine, poimaine, pana saptamana viitoare, sa se transforme in Constituanta, sa-i dea posibilitatea MAJESTATII sa-si duca la capat domnia. Aici si acum, langa ai sai, nu departe si singur, intre straini. In nemernicia republicii, ca o vipera turbata, a muscat mana care a ocrotit si a mangaiat, care a stat ferma langa TARA, ca sa-i fie bine TARII, nu lui. SI republica priveste, ranjind, la cum ni se duce speranta, la cum ni se duc visurile de a redobandii mersul biped in fata istoriei, la faptul ca-l aveam langa noi si n-am stiut sa-l pretuim, n-am stiut sa-l stim acolo, la tampla TARII, ca sa vegheze la linistea ei. In nemernicia ei, republica a aplaudat, a ranjit batjocoritor si tampeste cand un oarecare bisnitar cu aere de ofiter de marina a indraznit sa-l batjocoreasca, sa-l faca tradator, sa incerce sa-l aduca la statura sa de pigmeu. In nemernicia ei, republica otraveste, a otravit, va otravii, asta pana nu ne vom destepta dintr-un cosmar imbacsit de miasme mlastinoase si putred pana la urma, ne vom destepta plangand ca l-am avut si nu am stiut sa-l pretuim. Marile dureri sunt mute! Noi, insa, trebuie sa strigam, sa urlam, sa alungam moroiul republican ce nu ne lasa in pace. De peste 70 de ani nemernicia republicii ne apasa, ne doare. Pana cand?!?

Anunțuri

Mai spunem ceva???

Ce se poate spune la moartea unui om? Dar ce se poate spune la moartea unui oras? O veche zicala romaneasca spune ca daca o capra sare masa, iada va vrea sa sara casa. In bunul obicei instaurat la noi, intotdeauna mortul este de vina. Agentul de politie n-a fost vinovat decat de faptul ca a vrut sa-si pastreze locul de munca, a fost vinovat ca s-a gandit la familia lui cand a plecat in cursa care avea sa-i aduca sfarsitul. Refuzul de a indeplini un ordin se putea sfarsi cu masuri drastice impotriva lui. Asa, a plecat capul si a plecat. Tragicul sfarsit al agentului de politie a rascolit o tara intreaga, a ridicat valuri de simpatie si a adus oprobiul public asupra ministrului de interne. Care ministru de interne, si vice-premier pe deasupra, pastoreste un partid la fel de vinovat ca si el. Ba, mai mult, caci am vazut pe o retea de socializare anumite comentarii ce-i coboara din randul oamenilor pe autorii lor. Mai tragic, am vazut si auzit cum anumiti “fripturisti” din sindicatele politiei ii iau partea acestuia in speranta, probabil, a unui “os”de ros. Cu ceva carne pe el. Toate acestea in numele interesului propriu, precum si a buzunarului propriu desigur, nicidecum in interesul national, asa cum se clameaza de catre sus-numitul partid. Daca, si numai daca, mai are un dram de constiinta, ministrul de interne si vice-premierul unui guvern ce a nenorocit tara asta precum au nenorocit-o si altii, ar trebui sa-si dea demisia. Lucru de care ma indoiesc profund. Mortul este de vina. Revenind la zicala de mai sus, ce putea face un alt membru al aceluiasi partid?! Sa ia exemplu de la superior, sa caute sa faca la fel de “bine”, daca nu mai “bine”decat seful sau de partid, sa “ingroape”, nu un om, ci un oras intreg. Orasul este Drobeta Turnu Severin, iar omul care vrea sa-l “ingroape” este primarul sau. Primar care este poreclit, dupa cum stie toata lumea din Turnu Severin, “fifty-fifty”. De ce oare?! Ghici, ghicitoare…Sa lasi in pragul iernii un oras sa inghete, sa lasi maternitatea, scolile, institutiile publice fara caldura, fara apa calda, este egal cu o tentativa de omor. Desi, deunazi, s-a anuntat cu surle si trambite ca vom avea caldura si apa calda. Iar asta numai din calcule politicianiste veroase, din socoteli cu iz electoral, primarul vrand sa pozeze in “salvatorul” orasului. Schimbarea asta cu 180 de grade pute si pute rau a coruptie, pute a marsavie si a golaneala de ultima speta. La fel cum pute si incercarea, tentativa de incercare, de a scoate pe agentul de politie mort, vinovat. Ce mi-e moartea unui om, ce mi-e moartea unui oras, moartea a sute de oameni, din lipsa de caldura si apa calda. Pentru cei din partidul respectiv, din coalitia monstruoasa aflata la guvernare, este acelasi lucru : sa muriti voi, ca sa traim noi!!! Sa mai ai incredere intr-un astfel de primar? Sa mai ai incredere intr-un astfel de ministru de interne si vice-premier? Sa mai ai incredere intr-un astfel de partid si intr-o coalitie de acest gen? Raspunsul este evident, concluzia impunandu-se de la sine. La fel cum, de la sine, se impune o alta concluzie:  oamenii acestia nu merita sa ne mai conduca, nu merita sa ne mai carmuiasca, nu merita sa mai vorbeasca in numele nostru, al cetatenilor Romaniei. S-ar impune demisiile, s-ar impune iesirea din viata publica, s-ar impune multe. Numai ca, ce sa vezi, oamenii respectivi nu au onoare, nu au demnitate, nu au coloana vertebrala, au numai bani si putere, traiesc prin asta, pentru asa ceva, caci fara bani si putere ar fi nimeni, i-ar vedea oamenii simpli si cinstiti ai acestei tari care este adevarata lor masura, care le este valoarea reala, si nu i-ar mai vota. Asa…cu susanele, “cu iaurt si gogosele, te facusi vornic, misele!” Chestia asta, a lui Nicolae Filimon ( “Ciocoii vechi si noi”), este valabila pretutindeni si pentru toti cei ce se aseamana si se aduna cu asemenea indivizi. La moartea unui om nu este prea mult de spus. La “moartea” unui oras, asa cum se vrea cu Turnu Severin, ce ar fi de zis?! Dumnezeu sa-l ierte pe agentul de politie. Dumnezeu sa-i ierte, daca poate, pe cei ce vor raul Romaniei.

Tacerea care Zideste

Vor sa ne ia cultura. Vor, mici, rai, impotenti cultural, plini de gelozii si de frustrari marunte, sa stearga din constiinta si sufletul romanilor insasi romanismul. Poate, temporar, vor reusi sa ne ia logosul. Cuvantul. Dar stiti ce nu ne pot lua? Gandul!!! Romanii nu vor inceta sa GANDEASCA Cuvantul Care Zideste in cultura romana, caci, daca la inceput a fost cuvatul, acesta a fost precedat de gand. Sa ne ia vorbele, ne raman gandurile sa ridicam ALTAR CULTURII ROMANESTI. Aia autentica, veritabila, nu cea corecta politic, care nu este cu nimic mai prejos decat proletcultismul. Proletcultismul si „politically correctness” doua odrasle ale aceluiasi sistem : daca nu esti cu noi, esti impotriva noastra. Asa ca, faceti din gandurile voastre ALTAR CULTURII ROMANESTI si lasati-le lor cuvintele ce din coada or sa sune. La urma urmei, pana la reglementarea definitiva a situatiei, sa nu uitam ca parintele Arsenie Boca recomanda si postul de cuvant. Sa ne cufundam in noi ca intr-o binefacatoare recluziune, sa meditam, iar apoi sa actionam. Vor sa ne ia cultura. Cultura este a gandului, iar vorbirea, transmiterea mesajelor, este doar invelisul culturii. Atata timp cat marfa este la noi, pot sa aiba inutilitatea ambalajului, poleiala stralucitoare degeaba : nu ne pot ingenunchea, nu ne pot umilii, nu ne pot frange. La inceput a fost cuvantul, dar inainte de cuvant a fost vointa nerostita, gandul intreg si intregitor, cel ce a rotunjit si a facut dupa chipul, asemanarea si vointa lui Dumnezeu, omenirea. Sa purcedem spre tacere, spre protestul tacerii, dar in fata muteniei se pot speria : gandul nu-l pot condamna, nu-l pot arunca dupa gratii, nu-l pot teroriza si ameninta. Iar gandul sa ne fie sprijin si reazem pana vom da glas, din nou, culturii romane autentice, cea care a produs deceniile de aur interbelice, cea care a rezistat, strangand din dinti, TACAND, dar rezistand. Anii ’50 se intorc? Foarte bine, sa nu uitam, sa invatam pe pielea noastra ce au patimit ei pe pielea lor, poate asa vom invata adevaratul pret al libertatii : cuvantul zideste, dar inaintea cuvantului este vointa neexprimata, cea care muta si muntii din loc. Vor sa ne stearga cultura. Nu or sa poata. Ne pot pune, temporar, zabala gurii. Nu gandului. Nu vrerii, nu putintei de a crede, de a spera, de a vrea sa fim liberi intru cultura romana. Cultura romana se poate apara, cultura romana poate rezista in fata unor oameni fara Dumnezeu si fara macar o bruma de morala, cultura romana a a rezistat deceniului „negru”, deceniului in care proletcultismul era lichidul in care se vroia topita esenta culturii romanesti spre uitare, spre negare, spre a da la o parte tot ce este bun, frumos si adevarat. Daca nu au reusit atunci, mai incearca odata. Si iarasi Dumnezeu va fi si roman, nelasandu-i sa piarda unul dintre popoarele Sale, iarasi Dumnezeu, daca va trebui, ne va da puterea martiriului, a lepadarii de sine, a lepadarii de cuvant ca sa nu ne lepadam de ALTARUL CULTURII ROMANESTI, caci, daca ne-am lepadat de cultura autentica, adevarata, ne lepadam de noi, ca neam, ca fiinta, ca stare de a stii ca suntem noi, ca nu ne-am ratacit de noi . Amin!!!

Senzational! A murit George Motoi…

DD, unul dintre multii corupti ai neamului, a intrat in puscarie.  O stire. O alta stire, ignorata de pseudo-presa romaneasca, este ca s-a dus spre stele George Motoi. DD. George Motoi. Exista grad de comparatie, exista vreo egalitate intre aceste nume? Cred ca nu. Sper sa nu. Sper ca oamenii intregi la minte si la suflet sa ignore “senzationalul”  arestarii unuia dintre cei ce au mintit cu nerusinare , in fata unei natiuni, aruncand termenul de presa si profesia de jurnalist in tomberonul unde era sa intre la propriu si fizicul sau (da, am vazut scena pe youtube), sa intoarca spatele inculturii si grobiansimului, plecandu-se in fata celui ce a fost Maria Sa, Voda Lapusneanu, in fata celui ce a ilustrat, in atatea piese de teatru si atatea filme, ARTA adevarata, ARTA, pur si simplu. DD a promovat tatismul, a promovat subcultura si  mahalaua. Ce mai sper eu?! Sper ca inmormantarea lui George Motoi sa se petreaca decent, sa se petreaca in liniste si pace, fara multimi dormice sa se pozeze la catafalc, fara tate de ambe sexe care sa se imbulzeasca, aplaudand fals, desi, cred eu, in afara de ceva filme vizionate, n-au calcat in viata lor la o piesa jucata sau regizata de George Motoi. George Motoi nu merita o astfel de ultima stire, la “subsol”, in trecere. Cateva anunturi, cateva secvente din filme, cateva…Despre DD se discuta ore intregi, despre DD se fac dezbateri, isi chinuie “analistii” neuronii(cati or fi), ce a facut, ce face, ce va face. Despre ce a facut George Motoi, nimic! Despre ce face teatrul si filmul romanesc, nimic! Atunci?!? Va fi lasat “prada” multimii avide de “senzational”, va fi condus pe ultimul drum fara decenta si demnitate?! Iarasi, sper sa nu. DD a intrat la puscarie. Va trai acolo, iar nimeni, sunt convins, nu-i va simti lipsa, nu-i va duce dorul, poate familia, poate cativa retardati care inca mai cred in “gogosile”  aruncate de ipochimen. George Motoi…George Motoi merita sa fie plans de toata tara, merita sa fie apreciat de toata tara, dar IN TACERE, caci, marile dureri sunt mute. Mute, nu strigate cu chiraieli de chivuta, de baba bocitoare, in spatiul public. Despre George Motoi s-ar cuveni sa discute, sa-l discute, numai cei ce au fost aproape de fenomenul cultural romanesc, de lumea artistica, de cei ce au un cuvant de spus in sensul asta. Luati cativa oameni de pe strada. Tineri. Intrebati cine a fost George Motoi, cum si-l amintesc. Daca nu vor intreba la ce echipa a jucat, vor da din umeri a indiferenta. De fapt, cam asta este starea culturii romanesti: se da din umeri a indiferenta. Intrebati despre DD. Va vor spune cu exactitate ce facea DD in momentul cand Cioaca facea intre Rucar si Bran (m-am documentat despre…), va vor spune despre Magda si Tolea Ciumac, va vor spune cate si mai cate. Despre George Motoi ce stiu tinerii? Cei obisnuiti, media, nu elita. Nu cred ca stiu prea multe, nu cred ca-i intereseaza prea mult. Senzational! A murit George Motoi…Dumnezeu sa-l ierte si Dumnezeu sa ne ierte pentru ce facem culturii romane, pentru ca uitam de adevarata elita, indreptandu-ne spre varfuri de mucava, decoruri si caratori de tava dintr-un teatru absurd care se numeste “viata”. A intrat DD la puscarie. Duca-se!!!

Sa va fie rusine.

Sa fiti voi mai buni, daca puteti. Cand domnii aromani (perioada asa-zis „fanariota”) v-au scos la civilizatie, nici geam la bordeiul de pamant nu aveati. Cand aromanii v-au salvat de atatea ori in istorie, cand 50% din cultura romana este facuta de aromani, voi aveti tupeul sa jigniti o aromanca? Cand va „inchinati” la Hagi, uitati ca si el este aroman?! Tupeu de…Simona a prins o zi mai slaba, Simona este „crucificata” de melteanul valah, ala de ragaie a bere si ceafa la gratar, ala de-si poarta burta peste curea si inteligenta in pantaloni, pentru care poptamas este guru absolut. Pe cale de consecinta, cat dracu’ si de ce sa va mai numim frati?! Asa se comporta „fratii”??? Sincer, mi-e scarba de toti neavenitii care isi inchipuie ca o performanta se obtine, se mentine, se certifica numai la comanda lor. Cum?!? Performerii sunt oameni? Performerii au si ei zile mai slabe? Performerii nu pot, intotdeauna, sa indeplineasca visurile, neputintele si asteptarile oamenilor obisnuiti, iar tocmai aceasta slabiciune ii umanizeaza, ii apropie de „restul”, fragilitatea unei zile, unei ore, ii face sa stranga din dinti, sa munceasca mai mult. Desi, chiar aceste delatiuni sunt izvorul performantelor ulterioare, desi chiar stransul sau scrasnitul din dinti la adresa invectivelor alora de n-au calcat pe un stadion sau intr-o sala in viata lor ca sa incerce performanta, uneori lehamitea este mai mare. Simona Halep nu a prins varf de forma in meciul cu Muguruza, Simona Halep a aratat ca este un om, nu o masina de tenis ca sa-i satisfaca pe indivizii ce se cred atotstiutori. Mai siktir, meltenilor, mai piano cu critica. Cand o sa aratati lumii voastre inconjuratoare, celor ca voi, boabele de transpiratie, cand o sa aveti mainile pline de sange si cervixurile fumegand de calculul posibilitatilor si probabilitatilor unor eventuale trasee si reactii ale adversarului, atunci sa vorbiti. Sau, din contra, atunci o sa taceti, pricepand, intr-un final, ca performanta nu se face batand din palme, ca performanta inseamna sange si lacrimi sterse pe ascuns, ca performanta este ceva de admirat. Ca, in sfarsit, se pricepe faptul ca o singura zi, o singura ora sau un singur minut nu sunt definitorii pentru o intreaga cariera. Vina Simonei?! Nu exista!!! Exista doar vina melteneasca, exista frustrarea si neputinta, exista orice altceva numai intelegere nu!Atunci? Mai vedeti-va lungul nasului, mai vedeti-va lungul traseului vostru existential prin istoria personala si istoria romanilor si apoi judecati. „Frati”…Asa se comporta fratii cu ai lor? Asa se da apa la moara celor ce zic ca aromanii nu-s partea sudica a romanilor, ca nu au acelasi trunchi comun, asa se poate ingropa o iubire de tara. Iar intre iubire si ura este o linie foarte subtire. Totusi, sa fereasca Dumnezeu poporul roman cand aromanii, „romanii absoluti”ai lui Petre Tutea, vor fi indiferenti la aceste vorbe : „acelasi trunchi comun”. Aromanii au dat si vor mai da Romaniei oameni de valoare. Oameni ce sunt mult deasupra melteanului ce nu stie decat sa judece „aburit” de bere, cu creierul imbacsit de fumul gratarelor, ce nu vede decat interesul imediat si ziua de maine. Invatati sa va uitati catre poimaine daca vreti sa mai aveti un maine. Sa va fereasca Dumnezeu de ziua cand aromanii vor uita de romanitatea lor.

Paun Staicu ieri cand begu plangea,halep sa dadea mare tenismena.ati ridicato in slavi.

Rafael GabrielSimo degeaba incerci sa joci .lasate dute dupa bute

Elisav Bocai Ba fratilor cum dracu a ajuns frustrata asta pe locul 3???

Suciu Ionut George Tot ati laudato si adevarata ei valoare e chiar asta,nu va mai mirati

Mihai Panait Ce pretenții sa aibe,i sa ridicat fumurile de mare campioana făcută de media si de noi,noroc cu chinezoaica Na-Ling si accidentarile altor jucătoare de a ajuns pe acest loc ,nu o sa câștige niciodată un mare turneu din cele 4.

Tache Lucian Bagamiasi pl in rasa ta de proasta care esti!

Neculai Iacob Halep este produsul mancatorilor de kkt din mas mediacare din dorinta de rating nu vor sa recunoasca limitele acestei fatuci.Halep nu va castiga nici odata dar nici odata un Grand Slem si nici odata nu va mai prinde locul 2.Este o jucatoare limitata care nu bate decat din intamplare ojucatoare din top10.

Mai vreti?! Va mai dau exemple de asemenea retardati, este plin facebook-ul.

Sa va fie rusine, natie!!!

(Sursa comentariilor: link gsp.ro : https://www.facebook.com/GazetaSporturilor/photos/a.404124644378.177923.284064129378/10153150909729379/?type=1&theater

De 10 euro…

Unui cersetor, daca esti intr-o zi cand te simti nabab, ii dai 10 euro. Victor-Viorel Ponta vrea 10 euro. Pe cale de consecinta si NUMAI pentru cei fara retard mintal, ce este Victor-Viorel Ponta? Problema se pune in felul urmator: cati romani din diaspora se simt nababi, cati sunt dispusi sa-i ofere lui Victor-Viorel Ponta 10 euro, cati sunt dspusi sa mai inghita inca o insulta dupa cea cu „organizarea” alegerilor? Multi nu, poate niciunul, poate au planuri cu acei 10 euro, poate, intr-o zi, acei 10 euro vor face o oarecare diferenta in buzunarul respectivului cetatean. Desigur, ca orice social-democrat de opereta, Victor-Viorel Ponta nu stie ce inseamna sa ai numai 10 euro in buzunar, el fiind obisnuit cu sume ce se scriu cu minim sase cifre. Chiar daca a stiut vreodata, probabil a uitat, caci, nu-i asa, Victor-Viorel Ponta este dintre cei ce pricep greu si uita degraba. De ce i-ar da romanii din diaspora cate 10 euro de caciula, asta lunar?! Pai, sa vedem…Poate fiindca Victor-Viorel Ponta simte ca nu-i ies socotelile electoraliste si n-are de unde sa scoata banii pentru tot ce a promis? Poate, fiindca Victor-Viorel Ponta, in ranchiuna si marginirea sa vrea sa se razbune, precum un infantil, ca nu i-a iesit pasienta alegerilor prezidentiale? Poate, fiindca un lucru vrea sa faca si el, adica sa fure ouale fara sa simta closca? Sau, poate fiindca, in sfarsit, a ajuns cu studiul istoriei romanilor la epoca fanariota si vrea sa aplice ce a citit acolo? Poate toate astea, poate alte motive ce scapa actualmente unui om normal la cap, avand in vedere ca, in lumina ultimelor actiuni si hotarari, asupra lui Victor-Viorel Ponta planeaza suspiciunea ca n-ar fi. Se joaca de-a doctoratele, se joaca de-a ordonantele de urgenta, iar ce este mai grav, se joaca de-a guvernarea, incapabilitatea sa de a trasa o oarecare linie de guvernare fiind mai mult decat evidenta. Poate Victor-Viorel Ponta este in mare nevoie si apeleaza la mila publica, poate are greutati materiale si nu stie cum sa ceara ajutorul romanilor. Pai, s-o zica deschis, franc, romanul dovedindu-se milostiv cu cei aflati in neputinta. De oricare fel ar fi neputinta aceea. Nu-i rusine sa ceri ajutorul daca nu mai poti face fata de unul singur. Dar, de ce nu a cerut baronilor sai? Astia au, au din gros, ar putea sa-l ajute pe Victor-Viorel Ponta sa-si rezolve difcultatile financiare. Da, dar astia nu dau asa, aiurea: le trebuie niste garantii, le trebuie ceva palpabil la mana, de exemplu contracte cu statul, de exemplu neinterventia in „baronate” (a se citi judete) cand prada ei, de exemplu…Atunci, Victor-Viorel Ponta face ce nu a indraznit sa faca nici macar Boc in „simplitatea” mintii sale: vrea sa ia cate 10 euro de la cetatenii romani ce lucreaza si/sau domiciliaza in strainatate. Poate, ma gandesc, Victor-Viorel Ponta e pe cale sa incheie un contract benefic pentru copiii romanilor si sa le cumpere celebrele tablete, la 10 euro bucata. De ce nu a zis-o…Pentru invatatura, cultura, stiinta de carte, romanii din diaspora ar da bucurosi 10 euro, astfel incat micutii lor, ramasi in tara, precum si ceilalti, cei ce nu au parintii plecati, sa se bucure. Poate, cei 10 euro sunt destinati sistemului sanitar, cel ce ii ingrijeste pe cei ramasi acasa. Poate toate lucrurile astea, sau, poate nu! Romanii l-au vazut pe Victor-Viorel Ponta, il stiu cat este de Victor-Viorel Pinocchio, asa ca nu au incredere ca cei 10 euro se vor duce pe destinatii precise odata ce au fost trimisi. Dar, poate unii romani nu vor sa dea : ce-o sa faca Victor-Viorel Ponta?! Le va interzice accesul la invatatura, la sistemul medical?! Ar fi in stare ca sa se razbune. Tare mi-e mie ca, in curand, un catel (acelasi sau poate altul) va refuza sa ia si de la Ponta. Si ce te faci cand nici macar cainii nu vor sa te mai accepte, cand au si patrupedele demnitatea lor? Pleci acasa, asta faci. Cat mai repede posibil, cat mai in liniste, sperand ca romanii vor uita si chestia asta : ca le-ai cerut cate 10 euro.
POMANA!!!

Între două caractere

Între două caractere
Între două caractere…aleg pe cel ce mă reprezintă mai bine, pe cel care a ştiut să îmbine armonios inteligenţa şi frumuseţea, diplomaţia şi coloana vertebrală, intr-un cuvânt, Alina Gorghiu. Partidul Naţional Liberal avea nevoie de tinereţe, avea nevoie de idei noi, avea nevoie de o apariţie surprinzătoare care să mişte râuri, ramuri, P.N.L. avea nevoie să întinerească la vârf, în punctul de convergenţă decizională, acolo unde fierb ideile şi aerul este respirabil prin filtrul unei gândiri proaspete. Iar fiindcă toate acestea trebuiau să poarte un nume, a apărut Alina Gorghiu. Nu este un „laudatio” remunerat, nu este un articol plătit, este o opinie sinceră, asumată până la ultima substanţă a lui, a articolului, aşa că, de ce nu Alina Gorghiu?! Poate fiindcă nu are experienţă, ar zice unii, poate pentru că nu a ieşit cu mahalagisme să oripileze lumea cu ziceri ameţitoare, poate că…Sunt foarte mulţi de poate, dar să le luăm pe rând : Alina Gorghiu are destulă experienţă ca să negocieze de la egal cu orice bărbat ( o spun ca aparţinător al tagmei masculine, fără rezerve), ba chiar să-i şi înfunde, acolo unde este necesar. Nu a ieşit în faţă cu diverse ziceri în care să-şi pună mâinile în şolduri, exprimându-se suburban, deci, nu este cunoscută în alte medii decât cel academic şi politic. Foarte bine! Asta este o calitate, decenţa, o calitate pe cale de dispariţie în politica româneasca, iar Alina Gorghiu o are din plin. Calitatea de a fi decentă. Nu are verbul la ea? Recent s-a demonstrat că poţi fi ales fără să ai verb şi vervă ( calităţi ce pot fi dobândite), fără să magnetizezi masele. Asta se învaţă, iar Alina Gorghiu mai are o calitate : ştie să înveţe. Între două caractere, prefer unul care n-a şovăit, unul care nu are umbre, care nu ştie să facă frumos spre deliciul canaliei de uliti. Cu sau fără chitară. Poate la unii chitara este importantă, poate la unii, mai greieri de felul lor, mai boemi, să zicem, a cânta reprezintă o formă de prezentare. Mie nu-mi plac politicienii ce se dau în stambă şi spectacol inutil. De aceea, zic eu, Alina Gorghiu reprezintă viitorul, reprezintă frumuseţea liberalismului, reprezintă o schimbare în dogme ce statuează că o femeie nu poate să fie şef de partid. Ba poate, iar Alina Gorghiu va putea. Sunt sigur de asta, sunt sigur de certitudinea numită Alina Gorghiu.

In Patria mea

In Patria mea, meritocratia este la putere, oamenii care au ceva de spus sunt sus de tot, iar restul, care pe unde se poate, caci, in Patria mea, atata timp cat esti CINSTIT, este un loc sub soare si pentru tine. In Patria mea gunoaiele stau la pubele, in Patria mea “gunoaiele” stau la inchisoare sau pe ultima treapta a societatii. In Patria mea nimeni nu trebuie sa dea spaga ca sa i se recunoasca un drept, nimeni nu trebuie sa-si franga coloana ca sa aiba unde muncii, nimeni nu vorbeste in soapta din cauza ca adevarul supara. In Patria mea oamenii sunt OAMENI, in Patria mea nu trebuie sa te umilesti pentru o bucata de paine zilnica, nu trebuie sa bati la usi inchise fiindca nu ai “culoarea”potrivita, in Patria mea se poate sa lucreze impreuna cetateni indiferent de apartenenta politica, in Patria mea toti zambesc si au incredere in viitor. In Patria mea se poate sa capeti ceea ce meriti dupa ani de munca, nu sa-ti dramuiesti si ultimul leu din pensie, ateptand ultimul drum ca pe o izbavire in fata nemerniciei si indiferentei semenilor tai. In Patria mea NU se fura, NU se minte, NU se fac promisiuni doar de dragul vorbei, NU spui ca faci si apoi amani pana la calendele grecesti.In Patria mea copiii au ce le trebuie, in primul rand dragoste, caldura si intelegere, in Patria mea profesorii sunt respectati, nu sunt BATAIA DE JOC a unor privilegiati, in Patria mea fiecare spital are computer-tomograf iar fiecare bolnav este tratat egal, nu dupa grosimea portofelului sau a buzunarului, iar in Patria mea medicii si asistentele/asistentii au destul incat sa nu fie cersetori la mila publica. In Patria mea…Patria mea este acea tara in care pamantul este sfant si sfintit de sudoare si munca, in care straturile sociale sunt bine definite, clar asezate, iar fiecare isi stie locul. MERITAT pe drept, nu prin bunavointe politice sau prin manevre ascunse de ochii publicului. In Patria mea sunt drumuri drepte, iar padurile nu sunt taiate cu barbarie pentru pofta nesatula de bani a unora sau a altora, in Patria mea totul este la vedere, nimic din ceea ce inseamna CONSTIINTA, SUFLET, INIMA nu-s de vanzare pe un pumn de arginti, argintii tradarii si umilintei.NU se pune pret pe faptul ca trebuie sa ai ca sa existi, NU este pretuita non-valoarea, marlania, neghiobia si prostia. In Patria mea. La multi ani Patria visului si sufletului meu. Atat!!!

Minorul din politica mare

O concluzie se poate trage din dezbatere : Ponttore este minorul politicii mari din Romania. Iar un minor nu are ce sa caute in politica, minorii ar trebui sa stea sa invete , nu sa umble cu hartiute dupa ei. Obisnuit, se vede treaba, cu plagiatura si copiatul, Ponttore nu s-a putut descurca fara ele, minr timorat si neinteligibil, incoherent si complexat de proprile neputinte. Ca la un moment dat a parut ca stie ce face, doar a parut, este o chestiune de interpretare. Oricum, Ponttore nu a dovedit nimic in plus, nu a dovedit ca poate, ca stie ceva in plus fata de ceea ce a dovedit ca nu poate, nu stie, nu vrea : incapacitatea de a sustine un dialog coerent, constructiv, , de a raspunde clar si precis unor intrebari punctuale. Minorul acesta se viseaza pe cai mari, se viseaza atotputernic si nu este decat un gainar, recenta “fapta de arme” a membrilor partidului sau, cea cu gainile, dovedind ca spiritul tovarasului Ilici Iliescu este prezent in PSD, umbra acestuia si ideile sale dominand un partid ce se vrea modern, modernist si modernizator. Deci, daca mai avea cineva vreun dubiu, tovarasul Ponttore, minorul, utecistul Ponttore, nu stie sa fie altceva decat un bolsevic, o copie la indigo, copie mai fada, ce-i drept, a “vajnicilor” revolutionari, mascat in democrat, nu poate, structural, sa iasa din tiparele comunismului si a “omului de tip nou”. Comunism vechi, feroce, in lupta de clasa cu germanul cotropitor, german care vrea sa ne rapeasca fiinta nationala si identitatea, tovarasul utecist Ponttore uitand, ce convenabil, de originile albanezo-italienesti. Ce utecist “roman verde”, tovarasul Ponttore. Tovarasul utecist Ponttore a dovedit, inca odata, ca habar nu are ce inseamna o dezbatere politica, ca nu stie care e stanga si care e dreapta, desi ar fi usor, n-are decat sa-si verifice urechile, amesteca doctrine si idei, intr-un cuvant : imatur! Tovarasul utecist Ponttore. Tovarasul presedinte Ponttore. Cum suna asta?! Asa-i ca groaznic? Cum ar fi sa fim reprezentati in lume de un imberb politic, unul care nu stie ce are intre urechile alea mari, vidul abisal ce-i tine loc de cap fiind mai mult decat sinistru. Prim-ministru incapabil, sef de partid ridicol, ridicoli sunt si el si partidul lui, ce epitete s-ar putea adauga la lunga lista de “calitati”? Istoria il va consemna, alaturi de Boc, ca fiind un prim-ministru prost, in toate acceptiunile cuvantului, un pamblicar ce s-a aflat intamplator la conducerea tarii, conjunctural si, sper, pe termen foarte scurt. Minorul Ponttore. Un minor ce se viseaza intr-un rol major, cu toate ca rolul lui in PSD este clar : figurantul care duce tava. Asta este rolul harazit de baronii PSD minorului Ponttore, baronii si tata-socru, ca sa nu uitam de el. Care baroni si tata-socru si-au batut joc de minorul asta, punandu-l sa joace cu o palarie prea mare pentru el : rolul de prezidentiabil. Infatuat si Golan, Ponttore rateaza si rateaza cu brio. Minor in toate, mai putin inaltimea fizica, dar aici avem corectie din partea unei vorbe populare, vorba de aminteste de prajini si basini, s-a inteles care vorba, Ponttore viseaza. Visand, nu face nimic. Nici pentru el, ca sa se indrepte moral , si nici pentru Romania, de care nu-i pasa. Minorul Ponttore. Politica mare. Doua termene contradictorii, doua linii paralele ce nu au cum sa se intalneasca in realitatea imediata, realitatea unei Romanii sufocate de indolent, furt si prostie. Micul Ponttore nu va ajunge major. Nu in viata asta. Politica.

Il manglitore della patria

In scurta si “fructuoasa” sedere in patria lui Dante, Victor Viorel Ponttore a invatat si el un lucru : toti cei incaputi pe mana lui trebuie sa lase orice speranta la intrarea in sediul unde-si desfasoara activitatea. Daca nu detii un carnet “rosu”, daca nu te faci pres in fata camarilei de partid si a lui personal, nu rezolvi treaba, nu se poate, nu este legal, nu au fonduri. Pus in fata acestei situatii, ai doua optiuni : ori te dai cu ei, ori pleci cu buza umflata asteptand vremuri mai bune si oameni mai deschisi la minte. Asa cum spuneam, Victor Viorel Ponttore a petrecut niste “vreme” in Italia. In afara de halit paste, pizza si alte chestii, nu se stie ce, dar la intoarcere cica ii mirosea gura ca la o vidanja desfundata de cat…si ce mancase pe acolo, se vede treaba ca sus-numitul a mai invatat cum se organizeaza un grup infractional, gen mafia. Vezi, de atunci presimtea ca o sa se alieze cu “Tribunus Nebunus Medicamentus” , ridicand sloganul acestuia la noi culmi : “mafia este patria”. Ca tara este jos, iar mafia sus, sus peste tot ce misca in tara asta, este una. Alta este treaba cu N’draghetta, Camorra si alte institutii de “binefacere” importate de acolo, de fapt, ca sa nu vorbim cu pacat, Victor Viorel Ponttore are doctorat : in “mafiologie”. Acordat in cadru festiv, cu pupat de icoana si inel de don, cu juraminte solemne de a duce “nobila meserie”pe noi culmi de propasire si progres, doctoratul il aplica cu un success imens in tara. Din Italia ne-a venit in 1990, pe “sticla”, sicilianul ala mic, cel pe care italienii l-au numit “salvatore della patria”. Din Italia, cu capul plin de tampenii si infractiuni, ne-a venit inapoi , sa ne fericeasca cu nestiinta lui, “IL MANGLITORE DELLA PATRIA”. Numai ca, nu mangleste de la italieni, mangleste de la noi, fura Romania incepand de la fonduri europene, asta daca nu le pierde ca fraierul, pana la scutecul de sub fundul bebelusilor si la voturile din urne, punand apoi tot felul de “chivute” sa-si ridice poalele-n cap la ore de maxima audienta, precum suratele dintr-o anumita etnie. Se stie care. Etnia, nu “chivuta”. “Il manglitore della patria”se da rotund si priceput foarte, vrea sa uneasca toti romanii sub aceeasi pulpana, aia a furtisagului de partid, prezentand tipologia clara a “infractiunilor gulerelor albe”, prezentand accese grave de mitomanie si delir mistic, preluate, se vede, de la “Tibunus Nebunus Medicamentus”, caruia numai o injectie cu sedative ii potoleste logoreea ( debitul verbal exagerat, pre romaneste, vorbeste mult si prost). “Il manglitore della patria”, Victor Viorel Ponttore, in cel mai pur stil mafiot, asmute dulaii partidului sa ameninte in stanga si mai ales in dreapta, isi pune lacheii sa bage spaima in oameni, transforma biserica in agent electoral, desi nu ar trebui s-o faca, numai ca ce sa vezi, actualii capi bisericesti au transformat si ei bisericile in zarafii, iar Catedrala Neamului costa destul de mult, de parca Dumnezeu si Iisus cauta fala lumeasca, nu viata vesnica si mantuirea neamului omenesc, ca deh…au trecut 2000 si vreo 14 ani de cand Iisus a pus biciul pe ei, asa ca le-a mai venit randul. Nu toata tagma preoteasca este agent electoral, slava Celui de Sus ca mai sunt si slujitori ce-si merita cu prisosinta apelativul de “pastori de suflete”, preoti ce-si respecta statutul si reverenda, fapt ce ma face sa sper ca nu-i totul pierdut si ca mai avem sperante. Macar de doi bani, daca-i mai avem si pe aia, daca nu-i ia Victor Viorel Ponttore sa faca ce vrea cu ei. Asadar,”Il manglitore della patria” se vrea in capul statului, vrea el, dar n-o sa poata, macar sa stea in cap, ca oamenii au realizat ce podoaba este ‘mnealui, au realizat ca nu se mai poate cu un sistem corupt si mafiot, ca mangleala nu este o solutie pentru viitorul Romaniei, ca furtisagul si mafia nu-s politica de stat, iar Victor Viorel Ponttore face invers decat spune, dezbinand si nu unificand, impartind si nu adunand romanii intr-un proiect valabil si viabil pentru viitor. Viitor care va fi plin de sperante si fapte numai cand lumea, inclusiv PSD-ul, va intelege ca nu se poate, ca nu se mai poate asa, iar Ponttore va deveni si el, la fel ca Basescu, o amintire sinistra in istoria Romaniei.